The Fortified Church in Hărman
Comuna Hărman Județul Brașov Romania
fortress
Biserica fortificată din Hărman
Comuna Hărman Județul Brașov Romania
fortress
Szászhermányi erődtemplom
Comuna Hărman Județul Brașov Romania
fortress
The fortified church in Hărman was repeatedly besieged and attacked especially in the 16th and 17th century, but it was never taken
Biserica evanghelică fortificată din Hărman, comuna Hărman, județul Brașov, a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea
A szászhermányi erődtemplom a 13
Previous names
The Fortified Church in Hărman, Biserica fortificată din Hărman, Szászhermányi erődtemplom
Description
The fortified church in Hărman was repeatedly besieged and attacked especially in the 16th and 17th century, but it was never taken. In January 1612 the villagers even succeeded to defend the castle against a strong 7,000 men army of the Hungarian prince Bathori.
The three-aisles Romanesque basilica, already strengthened by a defence wall, was equipped with a bell tower on the western side in 1290.
At the beginning of the 15th century, both the tower and the nave were adapted to the Gothic style and a second ring wall was erected. The first defence wall was heightened up to 12 m and strengthened by seven defensive towers and an outer bailey. A third wall, which did not survive to this today, surrounded the moat that was filled up in 1814. A parapet walk was built on the inside of the first defence wall, which is partially preserved today.
Remarkable are the granaries and the rooms attached to the southern side of the church.
The western tower, the tallest in Ţara Bârsei, was provided with a new spire in 1794.
The inner furniture mostly dates back from the 18th century.
A pre-reformation chapel in the eastern tower is richly decorated with outstanding frescoes depicting the Last Judgement and the Punishment of Sinners among others.
https://brasovtourism.app/
Biserica evanghelică fortificată din Hărman, comuna Hărman, județul Brașov, a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este monument istoric, cod LMI BV-II-a-A-11715.
Localitatea
Hărman mai demult Herman (în dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, în trad. „Muntele mierii“, în maghiară Szászhermány, în latină Mons Mellis) este un sat în partea de est a județului Brașov, în Depresiunea Brașovului. Reședința comunei Hărman.
Localitatea Hărman se află în Țara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Brașov. Este cunoscută în special pentru biserica fortificată impresionantă.
Istoria cetății Hărmanului se leagă de prezența Ordinului Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râșnov și Sânpetru. Prima atestare documentară a așezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. Într-un document redactat atunci, regele Béla al IV-lea spune ...am hotărât să dăruim sfântului și venerabilului convent al mănăstirii Cistercienilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obștesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Țara Bârsei în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) și Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele….
Pe lângă fragmentele de pictură din interiorul bisericii sau din ambrazurile ferestrelor, un important ansamblu de pictură se găsește într-o capelă din turnul de est. Pictura de aici, realizată între anii 1460-1470 a fost acoperită cu var după Reformă și curățată în anii 1920. Iconografia acestei picturi se evidențiază printr-o remarcabilă sinteză între pictura apuseană și cea bizantină. Tema dominantă a acestui ansamblu este Judecata de Apoi. Alte scene sunt inspirate din viața Fecioarei Maria, dar apar și figuri de sfinți apostoli, precum și scena Răstignirii lui Iisus.
Biserica
Probabil că în anul 1240, când a fost preluată de cistercienii de la Cârța, bazilica romanică cu trei nave să fi fost în construcție. Se păstrează din această etapă majoritatea elementelor de construcție. Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt) se conservă și o serie de elemente din diverse alte perioade. Nava centrală, inițial acoperită cu un tavan, a fost boltită în 1595, după un incendiu care a devastat atât comuna, cât și cetatea. Colateralele erau inițial boltite în cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în secolul al XV-lea capela nordică a fost transformată în sacristie. Aceasta este boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă. Bolta urcă de pe console în formă de capete de bărbați cu mustață și femei cu gura întredeschisă. Vizibilă astăzi doar fragmentar, pe pereții longitudinali ai navei, dar și pe cel răsăritean, fresca acoperea întreaga biserică până imediat sub tavan. Portalul principal se află pe fațada vestică și este realizat în stil gotic târziu.
În luneta acestuia este pictat pe un fond albastru-cobalt un simbol al sacrificiului, pelicanul care își hrănește puii cu propria carne. De o parte și de alta a portalului se detașează, atât la interior, cât și la exterior, două turnulețe sub formă de sacnasiu, care adăpostesc scările în spirală ce duc la tribune. În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativă de a transforma bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost adăugate două secole mai târziu și sunt construite din tuf calcaros. Drumul de strajă a rezistat până în secolul al XVIII-lea. Un element interesant îl constituie orologiul cu un singur arătător, care indică orele și care datează din secolul al XVI-lea. Turnulețele de la colțurile acoperișului semnificau, ca și în cazul altor biserici, autoritatea de ius gladii pe care o avea Hărmanul. Pitorescul exteriorului bisericii îl constituie cămările de provizii ridicate deasupra colateralelor și scările lor mobile.
Fortificația
Fortificația care înconjoară biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea. Este formată dintr-un triplu cordon de curtine concentrice, asemănător fortificației de la Sânpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o înălțime de doar 4,5 metri era menit să apere baza incintei. În același timp, stabilea limita șanțului cu apă care înconjura cetatea. Cel de-al treilea cordon de curtine care încercuia șanțul cu apă nu se mai păstreză. Zidul interior, înalt de 12 metri, era prevăzut cu șapte turnuri devansate. Întreaga incintă era acoperită cu un drum de strajă, ca la Prejmer sau Sânpetru, care comunica cu toate turnurile. Aici, mașiculiurile erau alternate cu metereze cu rame din lemn care se închideau. Pentru că în nord era o zonă mlăștinoasă, zidul cetății avea o înălțime mai mică și era dotat doar cu guri de turnare. În fața intrării se afla o barbacană prevăzută cu două herse, iar deasupra ei se afla turnul măcelarilor. La începutul secolului al XVII-lea a fost ridicată clădirea cu gangul scund de intrare, asemănător cu cel de la Prejmer.
A szászhermányi erődtemplom a 13. század első felében épült, később többször átalakított, késő román és gótikus stíluselemeket ötvöző templom, valamint a 15–16. századok során köréépült kettős védfalgyűrű épületegyüttese Romániában, Brassó megyében. A romániai műemlékek jegyzékében a BV-II-a-A-11715 sorszámon szerepel. A jó állapotban fennmaradt erőd és templom az erdélyi szász építészet kiemelkedő remeke.
Története
Az eredetileg Szent Miklós oltalmába ajánlott, a 13. század első felében épült templom első írásos említése 1240-ből ismert. A régészeti feltárások alapján korai építési szakaszában a késő román és kora gótikus építészeti elemeket egyszerre alkalmazták, talán a kerci műhely közvetlen hatására. A 15–16. század során átépítették a templomot. Bár alaprajza és architektonikája változatlan maradt, késő gótikus és reneszánsz építészeti elemekkel bővült az épület. Így például a főhajó új boltozatot kapott, kicserélték a kora gótikus ablak- és ajtókeretek nagy részét. A templom 1593-ban tűzvész áldozata lett, a főhajó beomlott boltozatát ezt követően, 1595-ben építették újra. 1794-ben új héjazatot kapott a torony, ekkori a ma is látható gúlasisak. Ugyancsak a 15. században kezdték el kialakítani a templomot övező védműrendszert, amit végül a 16. században fejeztek be.
1976–1978 között átfogó felújításra került sor; 1996-ban a falfestményeket restaurálták.
Az erődtemplom az évszázadok során több támadásnak állt ellen: 1552-ben Ștefan Rareș moldvai fejedelem, 1612-ben Báthory Gábor erdélyi fejedelem ostromolta sikertelenül, 1658-ban török, tatár, havasalföldi és moldvai seregek is megkísérelték bevenni.
Leírása
A templom
A háromhajós bazilika tornya nyugati tájolású, egyes szintjeit a homlokzatokon körbefutó övpárkányok jelzik, falazatát rézsűs ablakok, ikerablakok és lőrések tagolják. A torony héjazatát a négy sarkon egy-egy tornyocska szegélyezi, ezek teszik még erőteljesebbé a tornyot fedő karcsú gúlasisakot. A torony nyugati oldalának földszinti részén, egy kváderkövekből kialakított falsíkból nyílik a templom csúcsíves, egyébként dísztelen kialakítású bélletes kapuja, melynek befelé szűkülő bélletének timpanonjában egy pelikánábrázolás látható. A torony északi és déli oldalán egy-egy konzol figyelhető meg, ezek támasztják alá a toronyba felvezető szűk lépcsőtornyok falazatát.
A hajók és a szentély kialakítása és alaprajzi elrendezése rokonítható más, Nagyszeben környéki háromhajós bazilikákkal (pl. Nagydisznód). A mellékhajók fölé magasodó főhajó gádorfalát négykaréjos körablakok, szerkezetileg pedig oldalkápolnák tagolják. Az egyes hajókat félköríves záródású árkádívek tagolják el egymástól. A nyeregtetős főhajót a 16. század végi leégés után épült, fiókdongákkal kialakított hálóboltozat fedi, a mellékhajók mennyezete bordás keresztboltozat. A szentélyrész a főhajónál keskenyebb kialakítású, egyszersmind alacsonyabb is, a főhajótól korinthoszi oszlopokra támaszkodó diadalív határolja el. A szentélynégyszöget félköríves apszis zárja le, két oldalán pedig egy-egy kápolna csatlakozik hozzá. Az apszis falazatában ma is látható félköríves záródású, keskeny ablakok még a 13. századi állapotokat tükrözik. A szentély négyezetét élkeresztboltozat fedi, magát az apszist pedig egy félkupola borítja. A főhajó nyugati végében látható a fa orgonakarzat az 1714-ben épült barokk orgonával. A templom további értékes berendezési tárgyai közé tartozik az empire stílusú 18. századi szószék, valamint a késő barokk oltár (1787).
A templomerőd
A templomot övező kettős falrendszer alaprajza szabálytalan kör alakú, amelyet egykor széles és mély vizesárok vett körbe (mára ezt feltöltötték). A belső fal védelmét hat többszintes torony biztosította, ezek egy kivételével négyszög alaprajzúak. A fal tetején fedett gyilokjárót alakítottak ki, amelyet lőrések és szuroköntők tagolnak. A külső falgyűrű a belső falnál jóval alacsonyabb, és tornyok sem tagolták. Az erőd bejárata a déli oldalon nyílik. Az egykor felvonóhíddal ellátott kaputornyot a vizesárok felett átvezető hídon lehetett megközelíteni, ez utóbbi helyét az árok feltöltése után egy barokkos, fedett folyosó vette át. A fal belső oldalában kis kamrákat alakítottak ki, amelyekben élelmiszerraktárakat és műhelyeket alakítottak ki, hogy ostrom idejére biztosítani lehessen a falak között oltalmat kereső faluközösség ellátását. A belső fal teljes hosszában kialakítottak ilyen kamrákat, de az északi és keleti oldal kamrasorai mára elpusztultak.
Az erőd kiemelkedő jelentőségű épülete a keleti toronyhoz – más néven Kápolnatoronyhoz – csatlakozó keresztboltozatos Mária-kápolna, amelynek fennmaradtak 1430–1440 körül készült freskói. A boltozatokon Isten dicsőségének allegorikus ábrázolása, Szűz Mária megkoronázásának jelenete, a deészisz(wd) hármasa (Jézus, Mária és Keresztelő János), valamint az ülő evangélisták láthatóak. A boltszakaszokat összekötő hevederíveken Jakab és Pál apostol, Mária halála és szentek csoportja, valamint Mária szüzességének allegorikus ábrázolása, az oldalfalakon pedig a végítéletet ábrázoló falképciklus elemei, a pokol, a feltámadás, az üdvözülés és az elkárhozás képsorai láthatóak. A Mária-kápolna freskóinak sajátossága, hogy az egyes jelenetek értelmét egy-egy hullámos írásszalag magyarázza el a hívőknek.
Useful information
Free
15.00 RON
Children/students/seniors: 10.00 RON
Children 6-10 years: 5.00 RON
Children under 6 years: free
- WC
- Brochure
- Information tables
info@harmaninfo.com
- Guided tours: 30min - 80.00 RON/45min - 120.00 RON
- Guided tours in foreign languages
- Gift shop
- It has a museum
-
-
External links
Nearby castles
The Fortified Church in Sânpetru
Comuna Sânpetru
4.1km
fortress
Prejmer fortified church
Comuna Prejmer
6.9km
fortress
Mikes Castle in Budila
Comuna Budila
10.3km
castle, chateau
Citadel Strajă
Municipiul Brașov
10.3km
castle, chateau
Black Tower (Brașov)
Municipiul Brașov
11.3km
castle, chateau
Catherine's Gate
Municipiul Brașov
11.4km
castle, chateau
Rotbav Evangelical fortified church
Comuna Feldioara
16.8km
fortress