The three-nave fortified Evangelical church was built at the beginning of the XIII century in honor of Saint Walpurga. First written records date back to 1349. The church was fortified following the Turkish raid: the main tower was raised and loopholes were added, two bastions-, and three surrounding walls were built. The walls had ailes, towers, bastions and were surrounded by ditches filled with water. The watchtower, the city hall tower, the bacontower, the sickle makers' tower, and the schooltower are still standing. The belfry is 32,50m high. It has been burnt down by lightning several times. This led to the installation of the first lightning rod in Transilvania, following the Raimarus model. For centuries the church has guarded the treasure of Cisnădie, which represented the assests of the church. The treasure was hidden in the wall and it was always only two people who knew the location. In 1793 the opening up of the hiding-place resulted in a number of valuables from the middle ages. Part of the valuables were used to pay for the restructuring of the church. The remaining have been exhibited in the museum in Sibiu since 1915. The church guards a bell, cast in 1664, a font, and the gate of the old altar. The northern wall of the choir bears the remain of XV century paintings. The church also guards the blue gemstones inlaid cross of the first settlers in the XII century. The upper part of the old altar, painted by Vincentius Cibinensiss in 1525, is guarded in the Brukhental museum. https://www.welcometoromania.eu/

Biserica fortifciată din Cisnădie, inițial biserică romano-catolică cu hramul Sfânta Walpurga, în prezent biserică evanghelică, este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. Edificiul a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea ca bazilică romanică cu trei nave. Clădirea a suferit numeroase transformări și a pierdut în parte aspectul ei romanic, baza construcției ramânând nemodificată. Prima atestare documentară este în anul 1349. În a doua jumătate a secolului al XV-lea și în prima jumătate a secolului al XVI-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. Acolo s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Localitatea Cisnădie (denumire veche Cisnădia Mare, denumiri în dialectul săsesc Hielt, Hilt și Helt, în germană Heltau, în maghiară Nagydisznód, Disznód) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Cisnădie (reședința) și Cisnădioara. Se află la 10 km sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului (Silberbach) și a pârâului Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg). Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc. Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea Ruetel, care a fost distrusă de năvălirile mongolilor. Prima mențiune documentară despre o așezare pe locul actual al orașului datează din 1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de Rivetel. Localitatea Heltau a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic (Kreuzkirche), care a fost dedicată Sfintei Walpurga. Istoric Gravură de Albert Reich, 1916 După atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificată prin supraînălțarea și dotarea cu metereze a turnului central, supraînălțarea absidei și construirea deasupra portalurilor laterale a altor două bastioane. Biserica a fost înconjurată de trei centuri de ziduri prevăzute cu coridoare de apărare, turnuri și bastioane precum și cu șanțuri ce puteau fi umplute cu apă, astăzi astupate. În anul 1591 turnul-clopotniță de 59 m a fost modificat și în 1751 primește forma sa actuală. În vârf a avut un glob aurit. Turnul a fost trăznit de mai multe ori și a ars. În 1795, pentru a-l feri de incendii, s-a instalat pe el primul paratrăznet din Transilvania confecționat din cupru, după metoda magistratului Raimarus din Hamburg. O parte din turnuri s-au păstrat până în zilele noastre: "Turnul Paznicului", "Turnul Primăriei", "Turnul Slăninei", "Turnul Faurilor de Seceri", "Turnul Școlii" și turnul situat în grădina parohială. În biserică se păstrează un clopot din 1664, o cristelniță gotică din bronz și porțile altarului vechi în stil baroc. Altarul poliptic a fost pictat de către Vincentius Cibiniensis în secolul al XVI-lea, cel care a pictat și altarul poliptic pentru Biserica evanghelică din Cetatea de Baltă (în prezent reformată), precum și o frescă ce se află în biserica reformată din Ocna Sibiului. În data de 18 iunie 2017 a fost vizitată de premierul luxemburghez Xavier Bettel, în contextul aniversării a 10 ani de la parteneriatul care a adus orașele Sibiu și Luxemburg în proiectul capitalelor europene ale culturii. Bettel s-a întâlnit aici cu membri ai comunității săsești, care vorbesc un dialect similar limbii luxemburgheze.

A Szent Walpurga tiszteletére szentelt, háromhajós evangélikus erődtemplom a XIII. század elején épült és 1349-ben írtak először róla. A török támadást követően erőddé alakították át: a főtornyot megemelték és lőrésekkel látták el, két bástyát építettek, és három, a templomot körülölelő védőfalat, védelmi folyosókkal, tornyokkal, bástyákkal, és árkokkal, amelyeket vízzel tölthettek fel. Az őrtorony, a polgármesteri hivatal tornya és a szalonnatorony, a sarlókészítőké, és az iskolatorony még ma is áll. A harangtorony hét emeletes és 32,50 m magas. Az idők folyamán villámcsapás miatt többször is leégett, így itt szerelték fel Erdély első villámhárítóját a hamburgi Raimarus modellje alapján. Itt, ebben a templomban őrizték több századon át a nagydisznódi kincset, amely a templom vagyonát jelentette. A falban rejtették el, de hollétéről mindig csupán két ember tudott. 1793-ban, amikor kibontották a rejtekhelyet, több középkori értékre bukkantak. Az értékek egy részéből a templom helyreállítását fizették ki, a többi 1915 óta a nagyszebeni múzeumban található. A templomban őríznek egy 1664-ben öntött harangot, egy keresztelőmedencét, és a régi oltár kapuját. A kórus északi falán XV. századi freskók maradványai láthatóak. Itt őrzik a XII századi kék kövekkel kirakott első telepesek keresztjét. A régi, 1525-ben Vincentius Cibinensiss által festett oltárnak csupán a teteje maradt meg, és a szebeni Brukhental múzeumban őrzik. https://www.welcometoromania.eu/

Charge 7.00 RON 4.00 RON office@ekh.ro - Close for restoration - The Church has exhibitions

-

-