The Princely Fortress of Suceava built at the end of the 14th century near the Suceava medieval city had been the main residence of Moldavia’s rulers for almost 200 years. Today it is an important national historic monument. The medieval arhitectonic assembly comprising the castle and the protection walls was consolidated and completed within a large financed project between 2011 and 2015 which restored the legendary spectacular look and the former subtle princely glamour. In 2016 in Suceava’s Fortress there was organized the first permanent exhibition which illustrates important themes of great interest for the public, such as the first and the most comprehensive presentation of the medieval weapons in Moldavia, of the heraldic symbols of the Moldavian rulers and aristocrats between the 14th and 17th century or Moldavia’s medieval Treasure. For the first time the lapidarium recomposes the most complete image of Suceava’s fortress while it outlines the constructive systems and the architectural decoration, predominated in the 15th century by different Gothic themes. Medieval household facilities, such as the glazed stoves combine local decorative motifs with Central-European ones in an absolutely surprising and elegant way. The multimedia systems with medieval historical themes and video projections with subjects about the history of the fortress represent an innovation concerning the exhibition in Romania. The most well received by the visitors are Moldavia’s interactive book of medieval history – The foreigners about us and the video projection The Chronicle of Suceava’s Fortress, which reconstitutes an astonishing and animated world, remote and stil very real having the strong feeeling we are all part of the same story! https://muzeulbucovinei.ro/

Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), ambele fiind construite de voievodul Petru I Mușat (c. 1375 - c. 1391). Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05449 și fiind alcătuită din următoarele 4 obiective: Fortul Mușatin - datează din sec. al XIV-lea și are codul SV-II-m-A-05449.01 Incinta exterioară - datează din perioada 1476-1478 și are codul SV-II-m-A-05449.02 Șanț de apărare - datează de la sfârșitul sec. al XV-lea și are codul SV-II-m-A-05449.03 Zid de contraescarpă - datează din a doua jumătate a sec. al XV-lea și are codul SV-II-m-A-05449.04 La acestea se adaugă un sit arheologic, Platoul din fața Cetății de Scaun, care este localizat la "Câmpul Șanțurilor", la marginea de est a orașului și pantele de nord ale dealului și datează din epoca medievală (sec. XIV-XVII). Acest sit arheologic are codul de clasificare SV-I-s-A-05390. Descriere Cetatea de Scaun a Sucevei este formată din mai multe elemente componente. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare, ale cărui pereți dinspre platou de pe latura de est au fost consolidate cu o contraescarpă. O astfel de construcție a existat și pe latura de sud, dar s-a prăbușit. Pe latura de vest și pe cea de sud-vest a fost construit un val de apărare artificial. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit în doi piloni înalți din piatră. Partea mobilă se putea ridica în caz de primejdie, dar odată trecut de ea exista o capcană în care puteau cădea vizitatorii nepoftiți. Trecut și de partea fixă a podului, se ajunge în curtea interioară a cetății. De acolo pentru a intra în clădirea fortului se trecea printr-un sistem de trei porți, apărate de soldați ce stăteau în camere de gardă, special amenajate. Fortul mușatin are un plan dreptunghiular, având laturile de nord și sud de 36 m și laturile de est și vest de circa 40 m, cu ziduri groase de circa 1,50 m, întărite din loc în loc cu turnuri de apărare, de formă pătrată. În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări: pe latura de est, care avea trei etaje, se aflau apartamentele domnești (ale voievodului și ale familiei sale, când locuiau în cetate), un depozit de alimente și un paraclis. Ferestrele încăperilor domnești aveau dimensiuni mai mari, având ancadramente sculptate în piatră. În paraclis se pătrundea din curtea interioară prin intermediul unei scări de piatră în spirală. Pereții paraclisului erau acoperiți cu pictură în frescă. În dreptul intrării de pe latura de nord-est, în zona porților, se aflau o cameră pentru corpul de gardă, care păzea intrările. pe latura de vest se afla la subsol o pivniță întinsă, sub formă de hală, în care se pătrundea din curtea interioară printr-o scară care cobora. Pivnița era împărțită în două nave prin stâlpi masivi, dreptunghiulari, legați, pe de o parte, între ei prin arcuri semicirculare formate din bolțari, iar pe de altă parte, prin arcuri corespunzătoare, transversale, cu pereții laterali. La parter exista o sală de mari dimensiuni, în care se întrunea Sfatul Domnesc. Sala avea console în stil gotic, console în stilul Renașterii, chei de boltă dintre care una cu stema Moldovei (capul de bour cu o stea cu cinci raze între coarne, încadrat în dreapta de o rozetă cu cinci petale și la stânga de o semilună). pe latura de sud se aflau baia domnească și o închisoare în turnul de pe mijlocul laturii sudice a fortului mușatin. Inițial, intrarea se făcea pe latura de sud, printr-o poartă încununată de un arc semicircular. pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă și zidul fortului cu bastioane pătrate. Restul încăperilor din cetate era destinat soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol, în restul timpului fiind folosită Curtea domnească din oraș. Încăperile din cetate aveau sobe din teracotă smălțuită, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. În exterior, pereții erau decorați cu șiruri de discuri și butoni ornamentali. Ștefan cel Mare a adăugat în exteriorul zidului fortului mușatin, dar lipite de zid, două camere de gardă în dreptul intrării de pe latura de nord-est, iar Eustratie Dabija a construit la mijlocul secolului al XVII-lea o monetărie pe latura de est, dar zidurile acesteia s-au prăbușit. În exteriorul fortului se află zidurile de incintă construite în două etape, identificabile ușor, un zid din vremea lui Alexandru cel Bun paralel cu latura de sud și un zid din vremea lui Ștefan cel Mare perpendicular pe turnul pătrat de pe latura de sud-vest. Zidurile de incintă au șapte bastioane semirculare, trei dintre ele având pereții interiori de formă pătrată. Pe latura de est a zidurilor s-a construit depozitul de praf de pușcă, iar pe latura de sud s-a amenajat un loc de execuție.

Szucsáva Fejedelmi várának (Cetatea de Scaun) romjai helyén egykor egy kis erőd állt, melyet még az 1390-es években Petru Mușat fejedelem építtetett, mikor fővárosát Siretből Szucsevába helyezte át. Az uralkodó ez idő tájt, hogy Moldvát megvédje a környező hatalmak terjeszkedésével szemben egész erődhálózatot építtetett, mely terv részeként épült ez az erősség is. Története Petru Mușat idejében még csak egyetlen várfal és várárok védte a várat; alapelrendezése a lengyel-balti típusú erődítményekhez hasonlított. A váron a 15. század elejéig sok változtatást nem végeztek. Alexandru cel Bun azonban kibővíttette és kastéllyá alakíttatta át. A 15. század második felében aztán Ștefan cel Mare megerősíttette a várkastélyt és újabb fallal vette körül és bástyákat is építtetett, mely erődítés 1476-ban sikeresen állt ellen II. Mohamed szultán ostromának. Bár a várost a törökök felégették, de a várat nem tudták elfoglalni, majd a vár 1485-ben ismét ellenállt a török ostromnak. Az ostrom után a várat a fejedelem megújíttatta, falait újra megerősítették, s a négyszögletes bástyák helyett félkör alakúakat emeltetett. 1504-ben Ștefan cel Mare fejedelem itt, a várban halt meg. 1509-ben fia, III. Bogdán az erődítményt átadta a lengyeleknek. A várat 1538-ban a törökök harc nélkül vették birtokukba, majd 1564-ben, mikor Alexandru Lǎpușneanu fejedelem török segítséggel másodszor is uralomra került, a várat a szultán kívánságára felgyújtatta. Az ekkor keletkezett kár azonban nem nagy volt, ezért Ieremia Movilǎ (1596-1600) fejedelem újjáépíttette az erődítést. 1675-ben a törökök felszólítására Dumitrașcu Cantacuzino ismét leromboltatta, és ezután többé már nem épült újjá. Végül a 17. században egy földrengés is tetőzte a pusztulást. Régészeti feltárások Az erődítményt először Karl Romstorfer osztrák építész tárta fel. 1895 és 1904 között kiásatta a betemetett és bokrokkal benőtt épületmaradványok jelentős részét. Az 1950-es években aztán megkezdődött az erődítmény módszeres régészeti feltárása, majd a vár maradványainak felhasználásával szabadtéri múzeumot alakítottak ki.

Free 16.00 RON Children, students: 4.00 RON Seniors: 8.00 RON - WC - Nice view - Information tables cetate@muzeulbucovinei.ro - Closed on Mondays - Audioguided tours: 7.00 RON - Accessible for wheelchairs

-

-